Din însemnările memorialistice ale intelectualilor săceleni din epocă şi din consemnările cuprinse în revistele “Viaţa Săceleană” şi “Plaiuri Săcelene”, aflăm că în anul 1922 lua fiinţă aici, la Săcele, una dintre primele forme de organizare în domeniul cultural şi sportiv din mediul rural în România.

La adunarea generală, din 1922, a caselor de citire s-a hotărât înfiinţarea Clubului Sportiv „Izvorul”, referatul cu propunerea de înfiinţare fiind redactat şi citit de domnul profesor Gheorghe Dragoş, aşa cum rezultă din amintirile dânsului.

Se formează un comitet cu sarcina de a înscrie membri cotizanţi astfel încât, din banii strânşi, să se procure material sportiv. Asociaţia se întăreşte rapid şi, în şedinţa din 13 martie 1923, este ales ca preşedinte d-nul Gigi Median. Susţinut puternic de tineret, dar şi de mocanii mai în vârstă, clubul se dezvoltă rapid. S-a luptat mult pentru obţinerea unui teren de sport. În aprilie 1923, Gigi Median îşi dă demisia, în locul lui fiind ales ca preşedinte doctorul N. Popeea, fiul preotului săcelean.

Dragostea acestuia pentru sport, preocuparea lui pentru ascensiunea asociaţiei fac ca, în scurt timp, ministrul de atunci să semneze actul de punere în posesia “Izvorului” a unui teren aflat în Grădina Domnească. ¹

Acest lucru a avut loc la 26 mai 1924. Terenul era destul de denivelat, cu arbori şi tufişuri, dar, prin munca asiduă a multor săceleni, devine un teren de fotbal cu un gazon bun, cu dimensiuni regulamentare, împrejmuit, dotat cu porţi şi o construcţie de lemn ce servea ca vestiare. S-au evidenţiat, alături de preşedinte, Eremitu Bodeanu, medicul de mai târziu, Gigi Ghia, Al. Stroe-Militaru, cel ce va deveni secretarul Academiei de Înalte Studii Comerciale din Cluj, Matei Verzea. ²

Imediat ce se naşte Federaţia Română de Fotbal,clubul “Izvorul” aderă la ea, după ce îşi schimbă numele în Societatea de Educaţie Fizică „Izvorul”. Un anuar al sporturilor editat prin anii 60 menţionează echipa “Izvorul” ca fiind prima echipa din mediul rural afiliată la FRF. Echipa de fotbal devine repede cunoscută datorită fotbalului bun şi avântat pe care îl practica, încununat cu numeroase victorii.

Dar nu numai fotbalul era practicat la Săcele. Dragostea proaspătului preşedinte pentru sport, dar şi pentru sănătatea membrilor asociaţiei, face ca la Săcele să se practice atletismul, aruncarea discului şi a ciocanului, a suliţei, alergări, sporturi de iarnă, turism, ridicarea greutăţilor şi alergări. Eremiţu Bodeanu obţine un merituos loc doi la un concurs de schi la Sinaia şi este convocat la lotul naţional de schi.

Se organizează excursii în Ciucaş, Piatra Mare, Bucegi şi în multe alte locuri din împrejurimi şi din ţară.

Sportul nu era singurul domeniu care intra în preocupările noii asociaţii. Activităţile culturale capătă şi ele un mare avânt. Se formează o trupă teatrală ce pune în scenă piese renumite, cu turnee şi în satele vecine. Rezultatele sunt pe măsura efortului depus şi, lucru foarte important, visteria asociaţiei se îmbogăţeşte.

Pentru a putea întreţine echipa de fotbal, asociaţia organiza maialuri, sebări câmpeneşti, conferinţe şi festivaluri artistice, urmate de dans, ale căror beneficii, plus cotizaţiile membrilor, serveau la acoperirea cheltuielilor necesare activităţii sportive. ³

La sfârşitul anului 1928, în 31 decembrie, dr. Popeea demisionează din funcţia de preşedinte, motivându-şi decizia prin faptul că, nemailocuind la Săcele, nu se mai poate preocupa îndeaproape de conducerea asociaţiei ⁴ , eveniment urmat, şi din cauza unor ambiţii personale, de transformarea, pentru numai un an şi câteva luni, a societăţii “Izvorul” în “Săceleana sportivă”, cu sediul în Cernatu. ⁵

După această perioadă în care nu s-au organizat activităţi, vechii membri ai „Izvorului” se reunesc în jurul unui nou preşedinte. Gigi Ghia, reînfiinţează vechea societate, la 27 aprilie 1930, şi continuă activitatea care a cunoscut o evoluţie remarcabilă în timpul preşedinţiei lui Victor Tudoran (1932-1934). Între timp, la 1 iunie 1932, societatea îşi schimbă numele, devenind Asociaţia Cultural-Sportivă „Izvorul”, nume pe care l-a păstrat până în prezent.

Să trecem acum în revistă câteva dintre realizările asociaţiei „Izvorul”.

Una dintre principalele acţiuni ale asociaţiei pentru revigorarea vieţii culturale săcelene este reînvierea tradiţionalului joc mocănesc “Sintilia”, devenit apoi, prin extensie, simbolul şi numele tradiţionalei sărbători mocăneşti cunoscută până în zilele noastre, eveniment care s-a petrecut în vara anului 1930, la iniţiativa lui Victor Tudoran şi a lui Al. Stroe-Militaru. ⁶

Se cuvine să menţionăm cu recunoştinţă numele câtorva dintre acei tineri entuziaşti din anii 20-30 ai secolului trecut care au înţeles că menirea principală a unei asociaţii locale este aceea de a păstra şi de a transmite, prin generaţii, tradiţiile specifice acestor meleaguri străvechi româneşti. Este vorba despre: Victor Tudoran, Al. Stroe-Militaru, Eremiţu Bodeanu, fraţii Ion şi Nicu Barbu, Ghiţă Beşchea, Radu Bratosin, Nae Branduş, Ion Butu, Ionel Carpin, Gigi Deleanu, fraţii Petrică, Gigi şi Nicu Ghia, Costică Jarnea, Victor Moroianu, fraţii Vasile şi Aurel Oprescu, Ion Păltănea, Ghiţă Păltănea, Ion Pantelimon, Valeraş Roşculeţ, Victor şi Aurel Secăreanu, Mitică Stroe, Valeriu Sperchez, domnişoarele Lenuţa Barbu, Marioara Băzărea, Sina Beşchea, Sina Bobeş, Marioara şi Aneta Carpin, Marioara Lungu, Marioara Mihăilă şi încă mulţi alţii, membri ai asociaţiei “Izvorul”, ale căror nume sunt păstrate cu grijă în memoria trecutului săcelean. ⁷

Activitatea asociaţiei din acea perioadă nu se rezuma numai la domeniul sportiv, aşa cum rezultă din denumirea societăţii înfiinţată în 1922, dar membrii ei activau, poate la fel de mult, pe tărâm cultural prin organizarea de serbări, urmate de dans, de Crăciun, Paşti, Sfânta Maria, spectacole artistice, maialuri, pe timpul verii, precum şi a Sintiliei aşa cum menţionam mai înainte sau a tradiţionalelor baluri. Ziare cunoscute în epocă, precum “Ardealul” condus de săceleanul Gheorghe I. Gologan, “Curentul” şi altele au menţionat, la momentul potrivit, prin aprecieri laudative, modul în care asociaţia “Izvorul” s-a implicat în activitatea cultural-artistică de la Săcele. De altfel, începând cu 1932, Societatea de Educaţie Fizică şi Sport “Izvorul” s-a transformat în asociaţia cultural-sportivă cu acelaşi nume, implicându-se şi mai mult în organizarea tuturor manifestărilor artistice din acei ani.

Este perioada în care la Săcele îşi începe activitatea şi una dintre primele reviste de cultură din mediul rural, „Plaiuri Săcelene”, care, sub conducerea lui Victor Tudoran, devine în scurt timp cunoscută în mai toate zonele importante ale ţării şi chiar în străinătate. Succesul ei este asigurat şi de contribuţia aceloraşi membri entuziaşti ai, de acum, Asociaţiei Cultural-Sportive “Izvorul” pe care i-am amintit mai înainte, motiv pentru care putem afirma cu siguranţă că, în prima jumătate a secolului trecut, activitatea culturală la Săcele se situa la cele mai înalte cote.

“Izvorul” a reuşit în acei ani să-şi îndeplinească obiectivele propuse: promovarea literaturii şi artei, stimularea talentelor săcelene, promovarea unei atitudini civice autentice. Toate acestea au fost posibile şi datorită activităţii neobosite a unor intelectuali de marcă născuţi pe aceste meleaguri şi care, odată ajunşi pe culmile celebrităţii în cultura românească, în diplomaţie ori ştiinţă, au devenit adevăraţi fermenţi în cultivarea valorilor care au făcut faimă locului. Numele unor personalităţi ca George Moroianu, fraţii Lapedatu, Victor Jinga, Gheorghe Dragoş, Victor Tudoran sunt binecunoscute generaţiilor succesive de săceleni care au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a se ridica la valoarea iluştrilor predecesori. ⁸

Din păcate, au urmat anii grei, de întuneric spiritual, ai comunismului, când asociaţia “Izvorul” şi-a încetat oficial activitatea. Cu toate acestea, a continuat să existe la Săcele o preocupare continuă pentru promovarea fenomenului cultural şi sportiv în bunele tradiţii moştenite din perioada interbelică. Tinerii săceleni entuziaşti s-au reunit în echipa de fotbal care a continuat, sub diverse nume (“Izvorul”, Recolta”, “Unirea”) activitatea societăţii înfiinţată în 1922, ducând prin ani spiritul înaintaşilor. Oameni entuziaşti au sprijinit prin pasiune şi, de multe ori prin fonduri materiale personale, perpetuarea fenomenului sportiv la Săcele, păstrând vie flacăra entuziasmului şi tradiţiilor moştenite şi asigurând o continuitate cu care astăzi săcelenii se mândresc.

Un alt moment de referinţă în activitatea asociaţiei a fost anul 1994 când un grup de iniţiativă din care făceau parte, printre alţii, prof. Victor Carpin, Emil Petruţ, ing. Dadi Taraş, ec. Emil Alexandrescu, Irimia Vlad, Ioan Eftimie, ing. Claudiu Roşculeţ, Gheorghe Jinga, ing. Dan Zamfir, ing. Octavian Taraş, ing. Adrian Golea hotărăsc să reînfiinţeze “Izvorul” şi , în baza legii 21/1924, strâng semnaturile a 29 de membri fondatori şi reînscriu la Judecătorie vechea asociaţie în scopul conservării în cele mai bune condiţii a vechilor şi valoroaselor tradiţii mocăneşti. ⁹

Primul preşedinte ales al noii asociaţii a fost domnul prof. Victor Carpin care, la adunarea generală din anul 2004, a devenit preşedinte de onoare, în funcţia de preşedinte fiind ales domnul ing. Claudiu Roşculeţ. Următorii preşedinţi ai asociaţiei au fost domnul prof. Radu Colţ şi domnul prof. Dorel Cerbu, care se află şi în prezent în această funcţie.

Conducerea noii asociaţii a încercat să păşească pe urmele predecesorilor, desfăşurând o mulţime de acţiuni în spiritul învierii tradiţiilor locale şi a cinstirii memoriei iluştrilor înaintaşi. Au fost comemoraţi eminentul om de ştiinţă Gheorghe Dragoş, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naştere, academicianul şi profesorul Alexandru I. Lapedatu, cărturarul de excepţie Victor Jinga, profesorul Nicolae Colceag, profesorul şi diplomatul George Moroianu, episcopul şi academicianul Nicolae Popeea., ¹⁰ precum şi cărturarul Victor Tudoran, cu prilejul centenarului său. Cu acest prilej, în urma iniţiativei asociaţiei, Consiliul Local a hotărât atribuirea numelui Victor Tudoran Bibliotecii Municipale, pe frontispiciul căreia a fost montată şi o placă comemorativă.

Au fost organizate cu aceste prilejuri simpozioane şi manifestări la care au participat personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi s-au montat plăci comemorative pentru cinstirea celor omagiaţi.

Manifestarea culturală cea mai importantă şi cu cel mai mare impact organizată de asociaţia “Izvorul”, începând cu anul 2003, a fost suita de evenimente cuprinse sub genericul “ Zilele Culturii Săcelene”. Organizatorii acesteia au declarat, încă de la început, că doresc ca manifestarea să fie o trecere în revistă a tot ceea ce are mai bun Săcelele în domeniul cultural, la momentul respectiv. “Zilele Culturii Săcelene” au cuprins, în ediţiile organizate, manifestări artistice ale elevilor din şcolile şi liceele din oraş, expoziţii de artă plastică, gravură, sculptură, pictură, documente vechi, simpozioane, spectacole de teatru pentru copii şi adulţi, cu participarea unor colective de prestigiu ca Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Mic, Teatrul Ţăndărică, lansări de carte şi tradiţionalul bal al asociaţiei.

Unul dintre meritele deosebite ale “Izvorului” de după 1990, a fost acela al editării seriei noi a revistei “Plaiuri Săcelene”, revistă trimestrială, despre care vom vorbi pe larg în capitolul dedicat presei săcelene.

De altfel, prin toate acţiunile organizate, asociaţia “Izvorul” s-a dovedit în ultimii ani un adevărat port-drapel al vieţii culturale săcelene contemporane, reunind în rândurile sale peste 400 de membri animaţi de dorinţa de a contribui la transmiterea prin timp a valorosului tezaur lăsat moştenire de moşii şi strămoşii mocani săceleni. ¹¹

În acest context se înscrie şi preocuparea noii asociaţii de a pune în valoare lucrări care vorbesc despre aceasta. Astfel, “Izvorul” a sprijinit apariţia lucrării “Publicistica la Săcele” a domnului profesor Liviu Dârjan, a publicat, în 2005, volumul lui Victor Tudoran –“Datini şi obiceiuri ale mocanilor săceleni” şi şi-a adus o importanta contribuţie la apariţia celor două lucrări ale domnului arh. Dan Median, referitoare la monumentele săcelene. De asemenea, în 2012, asociaţia a publicat volumul „O carte pentru săcelenii mei” a domnului prof. Dimitrie Cazacu, iar în 2013 a sprijinit publicarea unei integrale a poeziilor lui Darie Magheru. În afara acestor contribuţii la afirmarea identităţii săcelene prin editarea unor cărţi, „Izvorul” a contribuit în ultimii ani la apariţia unor valoroase lucrări despre aceste meleaguri:

1 Zamfir Dan – „Să nu uităm”, PS, trim. II-2004

2 Zamfir Dan-„Fotbal la Izvorul de-a lungul anilor”, PS, trim. II-2003

3 Tudoran Victor-„Memorii autobiografice”, manuscris

4 Zamfir Dan-„ Să nu uităm”, PS, trim. II-2004

5 Tudoran Victor- idem

6 Tudoran Victor – idem

7 Tudoran Victor-„Datini şi obiceiuri ale mocanilor săceleni”, Săcele, 2005, pag. 21

8 Roşculeţ Claudiu-„Asociaţia Cultural-Sportivă Izvorul între tradiţie şi perspectivă”, PS, trim. II-2005

9 Zamfir Dan-„Să nu uităm”, PS, trim. II-2004

10 Roşculeţ Claudiu- idem

11 Roşculeţ Claudiu-idem