EVENIMENT CULTURAL REMARCABIL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA “IZVORUL”.
LANSAREA VOLUMULUI “VERSURI” DE VICTOR TUDORAN
În data de 16 iunie a.c., conducerea Asociaţiei „Izvorul” a organizat prima manifestare culturală din ciclul celor destinate să aniverseze împlinirea a 100 de ani de existenţă a asociaţiei. Evenimentul a avut loc la Centrul de zi al Centrului Multicultural Săcele şi a constat în lansarea volumului omagial „Versuri”, cuprinzând o selecţie a celor mai frumoase poezii ale ilustrului cărturar săcelean, Victor Tudoran. A fost o întâlnire culturală de înaltă clasă, care s-a bucurat de prezenţa unui numeros public format din membri al „Izvorului”, din reprezentanţi ai altor asociaţii culturale săcelene – „Zestea săceleană”, „Mocani săceleni” şi ASTRA – , din numeroşi oaspeţi şi prieteni ai „Izvorului” din Săcele, Braşov şi chiar Bucureşti.
Sala în care s-a desfăşurat întâlnirea a fost frumos aranjată cu o expoziţie inedită, cuprinzând manuscrise ale lui Victor Tudoran şi exemplare din seriile veche şi nouă ale revistei „Plaiuri Săcelene”. De asemenea, expoziţia a mai cuprins şi fotografii ale autorului volumului lansat, precum şi un mare poster cu o poartă mocănească şi cu fotografii ale unor izvorani devotaţi din perioada interbelică. Întreaga expoziţie a fost concepută şi realizată, cu talent, imaginaţie şi pilduitoare dăruire de dl Ştefan Lupu, harnicul conducător al asociaţiei şi ansamblului „Zestrea săceleană”, ajutat de Mimi Zbarcea şi Ştefan Petrea.
Evenimentul cultural a fost deschis de dl Adrian Robu, preşedintele „Izvorului”, care a salutat pe cei prezenţi şi a trecut în revistă programul viitor al Centenarului asociaţiei. De asemenea, el a recitat cu un necunoscut până acum talent actoricesc şi cu multă emoţie artistică poezia „Elegie”, una dintre operele lui Victor Tudoran cuprinse în volum.
În continuare, dna prof. Emilia Stoian, cea care a realizat selecţia poeziilor şi prefaţa lucrării, a făcut câteva referiri la aceasta, arătând că ea este rodul unui proiect cultural iniţiat de Asociaţia „Izvorul”, care a şi îngrijit ediţia, şi care a fost finanţat de Primăria Săcele. Volumul, apărut în condiţii grafice deposebite la Editura Grafoanaytis din Ploieşti, are la bază o agendă manuscrisă a lui Victor Tudoran, începută în 1929, an care marchează debutul activităţii sale poetice. Au fost selectate 136 poezii, grupate în mai multe cicluri: „Frânturi de gând”, „Păstor de versuri”, „Versuri de dor”, „Pentagonul ochilor”, „Pentalogia societăţii”, presărate cu fotografii ale manuscriselor şi cu ilustraţii sugestive realizate de Cristi Ianoş.
Dna Emilia Stoian a punctat apoi câteva repere ale activităţii de publicist, prozator, romancier şi dramaturg a lui Victor Tudoran, pentru a se opri apoi asupra volumului lansat, chintesenţă a unei lungi şi valoroase activităţi poetice, aspecte din care rezultă locul important pe care autorul îl ocupă „în galeria bogată şi onorantă a celor care au marcat istoria culturală a Săcelelui.”
Impresionanta dizertaţie pe care dna profesor a făcut-o în cadrul evenimentului a adus o mulţime de lămuriri asupra temelor poeziilor lui Victor Tudoran şi locului acestuia ca poet care „vede şi simte, dar mai ales exprimă ceea ce vede şi ceea ce simte”, chiar dacă „nu egalează forţa cu care marii artişti sparg tiparele şi fac chinuitoare călătorii spre tainele primului cuvânt…” Pornind de la arta poetică propusă de autor în poezia „Cititorilor mei”, vorbitoarea a purtat auditoriul prin tainele trăirilor lui Victor Tudoran şi încercările sale de a defini poezia şi rolul poetului în actul de creaţie. Am putut face cunosştinţă cu un Victor Tudoran care adoptă o atitudine demiurgică în unele dintre poezii, cu „efortul său alchimic” de a transforma „turmele albe şi nesfârşite ale literelor” bătându-le pe „nicovala rimelor”, cu încercarea de a desluşi rostul omului în lume. Totodată, se remarcă tema naturii ca o constantă a poeziilor sale, pastelurile inventariind cele mai sugestive elemente ale temei, aceea a iubirii cu toate etapele trăirii unei idile, dar şi cu prezenţa suferinţei cauzată de absenţa iubitei sau de despărţirea de aceasta. O dominantă a poeziei lui Victor Tudoran este ataşamentul faţă de locurile natale şi faţă de înaintaşii săi, mocanii de altădată, pe care îi glorifică în adevărate „imne” de slavă, surprinzându-i pe drumurile grele ale transhumanţei, în lumea satului natal sau la petrecerile prilejuite de Sintilie. Poezia închinată acestei sărbători străbune vibrează de viaţă, de forţă, dansul feciorilor amintindu-ne de obsedanta „Ciuleandra”.
Suntem datori să o felicităm pe dna prof. Emilia Stoian pentru frumoasa lecţie de literatură oferită, pentru angajamentul în acest eveniment cultural al cărui scop a fost acela de a descoperi lumii o operă poetică uitată zeci de ani între copertele unei agende începute acum aproae 100 de ani. Ceea ce a realizat doamna profesor, împreună cu cei care s-au ocupat de acest proiect, este o binemeritată repunere în valoare a eforturilor pe care Victor Tudoran le-a făcut „în slujba comunităţii din care a făcut parte şi pe care a încercat s-o ajute cu ideile sale, cu condeiul său.”
Prezentarea doamnei profesor a fost completată de mesajul sensibil şi animat de recunoştinţă al doamnei Anca Ene-Tudoran, fiica lui Victor Tudoran, care a remarcat şi ea ataşamentul profund al tatălui său faţă de valorile săcelene, şi de cuvântul înţelept al doamnei prof. Teodora Cosma, care a reamintit numărul mare de intelectuali săceleni din perioada interbelică, lucru datorat şi deschiderii strămoşilor noştri faţă de educaţie şi de propăşire prin ea şi prin cultură.
Partea a doua a manifestării a cuprins un foarte frumos spectacol artistic susţinut de ansamblul „Zestrea săceleană”, care şi-a început programul cu un cântec despre mocanii de altădată – „Vin mocanii”. A urmat poezia lui Victor Tudoran – „Mocanul”, recitată de Ştefan Lupu, şi foarte cunoscutul cântec ciobănesc – „Ciobănaş cu 300 de oi”. Programul s-a încheiat cu recitarea unei poezii de George Coşbuc şi cu interpretarea unei melodii ardeleneşti de către acelaşi ansamblu „Zestrea săceleană”.
La sfârşitul evenimentului, cei prezenţi au avut prilejul să se întâlnească cu prieteni şi cunoscuţi, să schimbe o vorbă între ei şi să comenteze ceea ce au văzut sau pe alte teme de interes, în compania prăjiturilor şi răcoritoarelor puse la dispoziţie de amabilele gazde.
A fost, aşa cum spuneam, o manifestare culturală cu o ţinută înaltă, care a marcat în mod cum nu se poate mai bun debutul seriei de evenimente dedicate Centenarului „Izvorului” şi felicitări pentru aceasta se cuvin atât celor care s-au implicat în organizare, cât şi celor prezenţi, care s-au arătat dornici de asemenea manifestări culturale.
Horia Bârsan
Leave A Comment